IT-ul este un domeniu al extremelor. Partea interesanta e ca extrema de jos asigura o viata decenta si mult peste medie profesionistilor din aceasta bransa, fara un efort extraordinar, avand totodata satisfactia ca poti avea SI viata personala. Ceea ce, de ce sa nu recunoastem, in ritmul activ si extra capitalist din momentul de fata nu e asa usor. Unii spun chiar ca e imposibil, dar lupta, altii se resemneaza. Un job in IT iti confera un program lejer, un salariu bun si destul de mult timp liber (da, stiu , exista si exceptii de la regula, si 'accidente', rare, irelevante). Plaja pe care se intinde aceasta extrema este destul de variata, totul depinzand de ambitia, vointa, inteligenta si capacitatea de munca, adaptare la schimbari si evoluare a fiecaruia. Mai depinde, in mare masura, de optiunile si asteptarile de la viata. Unii se multumesc cu putin (acest putin fiind mult pentru altii), unii nu.
Bun, acuma, cealalta extrema este senzationala. O sclipire, o idee, putin sau mai mult noroc, un pic mai multa inteligenta si viziune si POC, ai ajuns milionar. E o gluma, nu? Eu zic ca nu. Cum spuneam mai sus, unii se multumesc cu putin, altii nu. Unii pot mai mult, dar nu vor, altii vor mai mult dar nu pot. Toata frumusetea e ca nu e musai sa ai 40-50 de ani ca sa reusesti. O, daaa, poti pana-n 30 sa explodezi. Spre deosebire de alte domenii, aici nu-ti trebuie la capital mare, poate chiar deloc, nici relatii. Parerea mea!
Exista, normal, diferente intre cele doua extreme. Mentionez una singura: timpul liber, after-work.
Daca nu ma credeti sau sunteti sceptici, priviti filmuletul de mai jos:
.
sursa: Pro TV, Romania Te Iubesc : Povesti de succes romanesti din IT, via sergiubiris.ro
Intrebare: Cat de greu e sa treci de la o extrema la cealalta si care e factorul principal care face diferenta?
Raspunsul meu: chiar daca, dupa parerea mea, e evident, secretul e o ''simpla'' idee geniala.
Voi ce credeti?
sâmbătă, 6 februarie 2010
vineri, 5 februarie 2010
joi, 4 februarie 2010
Stam de vorba cu tăţi fraierii!
Asta e respectul functionarilor publici pentru cetatenii Romaniei. Nimic nou. Insa se pare ca au preluat de la actuala conducere tupeul si nerusinarea de a injura pe fata, fara nicio jena!
[Later UPDATE] "Angajatul primăriei care i-a numit pe contribuabilii clujeni „fraieri” a fost propus pentru exluderea sa din funcţie şi desfacerea contractului de muncă, relatează Antena 1 Cluj."
[Later UPDATE] "Angajatul primăriei care i-a numit pe contribuabilii clujeni „fraieri” a fost propus pentru exluderea sa din funcţie şi desfacerea contractului de muncă, relatează Antena 1 Cluj."
miercuri, 3 februarie 2010
Invitatie la meditatie!
"Am nevoie de sange."
"Nu am donat niciodată sânge! Niciodată! De când sunt diagnosticat cu leucemie, cel mai deprimant gând este că nu am ajutat pe nimeni în acest fel până azi. De ce? Pentru ca am fost un egoist, un idiot care a considerat că a dormi mai mult într-o dimineaţă după ce m-am uitat seara la vreun serial era mai important decât a oferi o fărâmă de viaţă cuiva care are nevoie. Ale cărui dileme profesionale nu-i mai lăsau loc pentru 2-3 ore cât durează o donaţie de sânge, cu tot cu drumul până la centrul de donaţie.
Fac un apel la voi să nu faceţi ca mine! Staţi puţin şi gândiţi-vă la ce pot însemna cele 2-3 ore din timpul vostru pentru alta fiinţă umană!
Continuând la fel de egoist, puteţi începe donând pentru mine. [...]".
"Voi aveti mustrari de constiinta?"
"De când am aflat de boala mea, eu am. Sau mai bine zis am avut; reuşesc să trec peste şi să mă întorc la atitudinea caştigătoare. Promiţându-mi că o să fiu alt om dupa ce se termină toate astea.
Aşadar, de ce m-ar putea mustra pe mine un conştiinţa?
În primul rând aş fi putut dona şi eu sânge în mod constant. Eram perfect in stare să fac acest gest umanitar pentru semenii mei. Aş fi putut deveni donator de celule stem pentru oamenii care au nevoie de transplant de maduva.
În al doilea rând, aş fi putut fi mai aproape de oamenii dragi, de familie, de prieteni. Aş fi putut face mult mai mult pentru a-i ajuta să treacă peste momentele grele. Şi ar fi fost suficiente nişte vorbe bune, ar fi fost suficient să mă interesez mai des de ei, de lucrurile mărunte care li se întâmplă zi de zi. Aş fi putut lua parte la mai multe din bucuriile lor, ca să fie şi mai mari.
Cu o parte din veniturile mele puteam ajuta nişte oameni să-şi rezolve probleme de sănătate. Uneori oameni pe care-i cunosc de mult, oameni aproape de mine, chiar sub nasul meu.
Dar regretele sunt acum tardive. Tot ce pot să fac e să-mi promit mie însumi că toate astea o să se schimbe după ce ies de aici. Am deci încă un motiv puternic să lupt în continuare.
Gândurile de mai sus nu sunt o invitaţie la tristeţe şi la mâhnire. Sunt o invitaţie la reflecţie şi la a redescoperi persoanele şi lucrurile importante şi frumoase din viaţa noastră. Bucuraţi-vă de ele aşa cum mă bucur şi eu acum de fiecare gând de susţinere pe care-l primesc direct, telefonic sau prin orice alte mijloace de la persoanele apropiate sau dimpotriva putin cunoscute sau chiar necunoscute."
Acum, Daniel are nevoie de ajutorul vostru. Operația nu se poate efectua decât in strainatate, unde costurile ajung la 120.000E - 150.000E. Nu dispune inca decat de 20.000 E, stransi din donatii, etc. Asadar, orice ajutor e binevenit.
Asteptam cu nerabdare sa te faci bine si sa te tii de promisiuni ;)
"Nu am donat niciodată sânge! Niciodată! De când sunt diagnosticat cu leucemie, cel mai deprimant gând este că nu am ajutat pe nimeni în acest fel până azi. De ce? Pentru ca am fost un egoist, un idiot care a considerat că a dormi mai mult într-o dimineaţă după ce m-am uitat seara la vreun serial era mai important decât a oferi o fărâmă de viaţă cuiva care are nevoie. Ale cărui dileme profesionale nu-i mai lăsau loc pentru 2-3 ore cât durează o donaţie de sânge, cu tot cu drumul până la centrul de donaţie.
Fac un apel la voi să nu faceţi ca mine! Staţi puţin şi gândiţi-vă la ce pot însemna cele 2-3 ore din timpul vostru pentru alta fiinţă umană!
Continuând la fel de egoist, puteţi începe donând pentru mine. [...]".
"Voi aveti mustrari de constiinta?"
"De când am aflat de boala mea, eu am. Sau mai bine zis am avut; reuşesc să trec peste şi să mă întorc la atitudinea caştigătoare. Promiţându-mi că o să fiu alt om dupa ce se termină toate astea.
Aşadar, de ce m-ar putea mustra pe mine un conştiinţa?
În primul rând aş fi putut dona şi eu sânge în mod constant. Eram perfect in stare să fac acest gest umanitar pentru semenii mei. Aş fi putut deveni donator de celule stem pentru oamenii care au nevoie de transplant de maduva.
În al doilea rând, aş fi putut fi mai aproape de oamenii dragi, de familie, de prieteni. Aş fi putut face mult mai mult pentru a-i ajuta să treacă peste momentele grele. Şi ar fi fost suficiente nişte vorbe bune, ar fi fost suficient să mă interesez mai des de ei, de lucrurile mărunte care li se întâmplă zi de zi. Aş fi putut lua parte la mai multe din bucuriile lor, ca să fie şi mai mari.
Cu o parte din veniturile mele puteam ajuta nişte oameni să-şi rezolve probleme de sănătate. Uneori oameni pe care-i cunosc de mult, oameni aproape de mine, chiar sub nasul meu.
Dar regretele sunt acum tardive. Tot ce pot să fac e să-mi promit mie însumi că toate astea o să se schimbe după ce ies de aici. Am deci încă un motiv puternic să lupt în continuare.
Gândurile de mai sus nu sunt o invitaţie la tristeţe şi la mâhnire. Sunt o invitaţie la reflecţie şi la a redescoperi persoanele şi lucrurile importante şi frumoase din viaţa noastră. Bucuraţi-vă de ele aşa cum mă bucur şi eu acum de fiecare gând de susţinere pe care-l primesc direct, telefonic sau prin orice alte mijloace de la persoanele apropiate sau dimpotriva putin cunoscute sau chiar necunoscute."
Acum, Daniel are nevoie de ajutorul vostru. Operația nu se poate efectua decât in strainatate, unde costurile ajung la 120.000E - 150.000E. Nu dispune inca decat de 20.000 E, stransi din donatii, etc. Asadar, orice ajutor e binevenit.
Asteptam cu nerabdare sa te faci bine si sa te tii de promisiuni ;)
marți, 2 februarie 2010
Ganduri...
Am aflat ceva trist ieri. Blogul meu naste frustrari.
Atat de mari, incat am ajuns in postura in care mi se cerea sa aleg intre 'creatia suprema', omul, si celelalte fiinte 'mai putin' evoluate, animalele, din punct de vedere al respectului pentru acestea.
Atat de mari, incat am fost 'pus la zid' de o alta intrebare de 100 de puncte, si anume daca am donat 'ceva' pentru victimele din Haiti. :)
Atat de mari, ca am uitat de mult de unde am plecat (daca am plecat de undeva), cat de mult 'respect' aveam/avem pentru cei din jur. Si aici nu intram in detalii, sa nu marim frustrarile. Sa dea cu piatra cel fara de pacat, ca nu suntem in Bangladesh. ;)
Note:
1. Daca legea zice sa nu bei nimic la volan, nu bei. Daca ai voie conform legii 1-2 beri, bei.
2. Daca esti intr-un local in care se fumeaza si esti nefumator si te deranjeaza, ori pleci de acolo, ori ramai. Daca alegi sa stai, nu incepi sa acuzi lumea din jur de lipsa de respect, ca nu esti la tine acasa. Decat daca ai frustrari sedimentate adanc ;)
3. Decat sa bei si sa conduci, mai bine sa fumezi si sa zbori ;);)
Dar, facand o introspectie, toti avem defecte, totul e sa le recunoastem, sa ni le asumam si sa facem ceva in privinta asta. Eu o sa fac....
Revenind la chestiuni muuuult mai vesele, mai jos e un filmulet senzational: Dari si Papagalul.
P.S.: Nu comentam nimic, sa nu nastem monstri ;)
Elveţia va organiza un referendum luna următoare pentru a stabili dacă animalele domestice ar trebui să aibă dreptul de a fi reprezentate de avocaţi în instanţă.
Acest stat a schimbat recent constituţia pentru a asigura protecţia "demnităţii" vieţii plantelor şi a adoptat o lege prin care se garantează drepturile tuturor creaturilor.
Dacă elveţienii aprobă referendumul din luna martie, fiecare canton va fi obligat să numească un avocat care să pledeze în numele animalelor să le protejeze de abuz.
Atat de mari, incat am ajuns in postura in care mi se cerea sa aleg intre 'creatia suprema', omul, si celelalte fiinte 'mai putin' evoluate, animalele, din punct de vedere al respectului pentru acestea.
Atat de mari, incat am fost 'pus la zid' de o alta intrebare de 100 de puncte, si anume daca am donat 'ceva' pentru victimele din Haiti. :)
Atat de mari, ca am uitat de mult de unde am plecat (daca am plecat de undeva), cat de mult 'respect' aveam/avem pentru cei din jur. Si aici nu intram in detalii, sa nu marim frustrarile. Sa dea cu piatra cel fara de pacat, ca nu suntem in Bangladesh. ;)
Note:
1. Daca legea zice sa nu bei nimic la volan, nu bei. Daca ai voie conform legii 1-2 beri, bei.
2. Daca esti intr-un local in care se fumeaza si esti nefumator si te deranjeaza, ori pleci de acolo, ori ramai. Daca alegi sa stai, nu incepi sa acuzi lumea din jur de lipsa de respect, ca nu esti la tine acasa. Decat daca ai frustrari sedimentate adanc ;)
3. Decat sa bei si sa conduci, mai bine sa fumezi si sa zbori ;);)
Dar, facand o introspectie, toti avem defecte, totul e sa le recunoastem, sa ni le asumam si sa facem ceva in privinta asta. Eu o sa fac....
Revenind la chestiuni muuuult mai vesele, mai jos e un filmulet senzational: Dari si Papagalul.
P.S.: Nu comentam nimic, sa nu nastem monstri ;)
Elveţia va organiza un referendum luna următoare pentru a stabili dacă animalele domestice ar trebui să aibă dreptul de a fi reprezentate de avocaţi în instanţă.
Acest stat a schimbat recent constituţia pentru a asigura protecţia "demnităţii" vieţii plantelor şi a adoptat o lege prin care se garantează drepturile tuturor creaturilor.
Dacă elveţienii aprobă referendumul din luna martie, fiecare canton va fi obligat să numească un avocat care să pledeze în numele animalelor să le protejeze de abuz.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
